Fosforul in alimentatie

Fosforul reprezinta un element mineral important, care este asimilat prin alimentatie sub forma de fosfat. Impreuna cu calciul, acesta asigura rezistenta oaselor si a dintilor, jucand un rol important si in producerea de energie, in formarea peretilor celulari si ca substanta- tampon in sange. Fosforului ii revin numeroase sarcini in corpul uman, importanta lui fiind recunoscuta inca de la inceputul secolului XX. Fosforul participa, in principal, la mineralizarea substantei osoase. In plus, in calitate de parte integranta a suportului de energie adenozintrifosfat, acesta detine o functie cheie in stocarea si generarea energiei.

Fosfor: Prezenta si functiile in corp

Fosforul este necesar pentru formarea peretilor celulari si reprezinta o parte integranta a acizilor nucleici din ADN (acidul dezoxiribonucleic), participand in structura acestuia. O alta sarcina care ii revine este cea de substanta-tampon in echilibrul acido-bazic sanguin, ajutand la stabilizarea valorii pH in sange. Continutul de fosfor din corp este de aproximativ 600–700 g; un procent de aproximativ 90 % din aceasta valoare se regaseste in oase. Este eliminat in principal prin urina si mai putin prin scaun. In cazul deficitului de fosfor, glandele paratiroide secreta un hormon (parathormonul) care elibereaza calciul din oase, concomitent fiind eliberat si fosforul.

Asimilarea fosforului prin alimentatie

Doza zilnica de fosfor recomandata este de 700 mg. Aceasta doza zilnica de fosfor se regaseste spre exemplu in urmatoarele alimente:

• 55 g germeni de grau
• 120 g boabe de soia
• 120 g branza Gouda (30 % grasime)
• 160 g sardine in ulei
• 170 g linte
• 180 g fasole boabe (alba)
• 350 g paine integrala
• 390 g carne de porc
• 760 g iaurt (3,5 % grasime)
• 1400 g gulii

Fosforul se regaseste in aproape toate alimentele. Surse deosebit de bogate in fosfor sunt cele cu continut proteic, alunele, leguminoasele, fructele si legumele.

Deficitul de fosfor

Fosforul se regaseste practic in toate alimentele, deci in cazul unei diete echilibrate in randul adultilor, chiar nu ar trebuie sa apara un astfel de deficit – ci poate mai degraba in cazul alimentatiei artificiale. O cauza a deficitului de fosfor ar putea fi o disfunctie a rinichilor, hiperparatiroidismul sau deficitul de vitamina D. Atunci cand nivelul de fosfati din sange scade sub un anumit prag, avem de-a face cu osteomalacia (sau rahitism in randul copiilor).

Excesul de fosfor

In mod normal, corpul elimina prin urina fosforul in exces. Hiperfosfatemia este posibila numai in cazul unei disfunctii renale si a hipoparatiroidismului. Principalul efect al hiperfosfatemiei este depunerea de fosfat de calciu in tesuturile moi. Hiperfosfatemia pe termen lung poate cauza aparitia unor complicatii cum ar fi bolile cardiovasculare. Apoi nu exista dovezi concrete, dar se vehiculeaza legatura dintre consumul de fosfor in exces si hiperactivitatea in randul copiilor (ADHD = hiperactivitate cu deficit de atentie).

Fosfati in alimente

Acizii de fosfor si fosfatii sunt utilizati frecvent in industria alimentara sub forma de aditivi alimentari. Astfel, sunt folositi printre altele ca antioxidanti, agenti de crestere, regulatori de aciditate si conservanti. Inclusiv in bauturile de tip Cola, limonade, racoritoare colorate, dulciuri, jeleuri se regaseste un continut mare de fosfati. In combinatie cu benzoatul de sodiu, acestea conduc la cresterea hiperactivitatii in randul copiilor.

Ne bucuram sa iti oferim sfaturi medicale si informatii esentiale pentru alimentatia ta si a familiei tale! Speram ca acest articol te-a ajutat sa introduci in alimentatia zilnica elementele de care organismul tau are nevoie.

Posteaza un comentariu despre acest articol si spune-ne si cat de utile au fost informatiile despre fosfor!